International


Salonul international de arte si cultura masonica

postat 17 sept. 2012, 01:09 de Loja Athenaeum


P R O G R A M

 

Pe tot parcursul evenimentului, expozitiile cu vanzare de carte la care participa:

Editura Herald

Editura Rao

Editura Nestor

precum si expozitiile cu vanzare de obiecte de inspiratie masonica, vestimentatie si decoruri masonice,

vor fi deschise publicului.

 

Sambata, 15 septembrie 2012

 

  • 10.00 - Deschiderea Salonului
  • 10.30 - Cuvant de deschidere Graziela Barla, Mare Maestru al Marelui Ordin Feminin Roman
  • 10.45 - Conferinta "Traditia populara si constructia lojilor satesti", Viorel Danacu Mare Maestru al Marii Loji Nationale a Romaniei - Loja de ritualistica comparata si cercetari masonice.
  • 11.30 - Conferinta "Cum sa folosesti tehnicile de comunicare pentru a transmite valorile masoneriei", Corrado de Cecco, Gran Cancelliere agli Esteri, Gran Loggia d`Italia
  • 12.15 - Lansare carte "Francmasoneria din Romania - o istorie ilustrata pe scurt", Horia Nestorescu Balcesti istoric, directorul Centrului International de Studii Francmasonice, editura Nestor si conferinta "Cultura masonica prin intermediul cartii", Horia Nestorescu Balcesti, directorul Centrului International de Studii Francmasonice, editura Nestor.
  • 13.15 - 14.00 - Pauza
  • 14.15 - Concert masonic:

Interpreteaza elevi ai Colegiului National de Muzica "George Enescu"

La pian: prof. Smaranda Ilea

 

In program:

Ana Limban, 17 ani - vioara 

    W. A. Mozart - Concert nr. 7 in Re Major p. I

Sofia Smarandescu, 8 ani - vioara

   Johannes Palaska - Dans spaniol

Florian Dragomir, 17 ani - contrabas

    Daniel van Goens - Scherzo

Mircea Dumitrescu, 14 ani - vioara

   P.I. Ceaikovski - Nocturna

    W. Kroll - Banjo and Fidle

    G. Enescu - Adagio

Sofia Smarandescu si Florian Dragomir

    C. Dimitrescu - Dans taranesc

 

  • 15.00 - Vernisaj expozitie de pictura si conferinta "Artele vizuale si masoneria", Mircea Deaca, artist plastic, fost Mare Maestru al Marelui Orient al Romaniei
  • 16.00 - Cateva consideratii despre "Mass Media si Masonerie", Bogdan Gamalet, Mare Maestru al Marii Loji Simbolice Romane
  • 16.45 - Conferinta "Viitor si trecut uman; perspective francmasonice" (problema discriminarii), Caius Traian Dragomir, Mare Maestru de Onoare al Marii Loji Nationale Romane 1880.
  • 17.30 - Conferinta "Masoneria secolului XX. Rolul lojilor feminine in contemporaneitate", Graziela Barla, Mare Maestru al Marelui Ordin Feminin Roman.
  • 18.00 - Inchiderea Salonului.

 

Duminica, 16 septembrie 2012

 

  • 10.00 - Deschiderea Salonului
  • 10.30 - Lansare carte "Masonerie si spiritualitate", Antoniu Martin, doctor in istorie, editura Gutenberg Univers, Arad.
  • 11.00 - Vernisaj - Expozitie - "Spectru", Mihaela Muraru Mandrea - M.O.F.R.
  • 12.00 - Conferinta "Simbolismul solar in societatile secrete si in ornamentica populara", conf. univ. dr. Paula Popoiu - M.O.F.R.
  • 16.00 - Concluzii. Inchiderea Salonului.

Program preluat de la organizatorul evenimentului MARELE ORDIN FEMININ ROMAN  www.mofr.ro

Cuvantul Marelui Maestru din data de 19.05.2012

postat 21 mai 2012, 04:18 de Loja Athenaeum

CUVANTUL ROSTIT DE

 DR.VIOREL DANACU

MARE MAESTRU

MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-

Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice ,

La CONFERINTA MASONICA PUBLICA cu TEMA :

“ACTUALITATI IN MASONERIA ROMANEASCA “ ,

La Orientul Iasi ,

 

                                                                          IASI , 19 MAI 2012 ,

Respectati frati ,

Stimati cetateni ,

 

Masoneria romana si-a mentinut verticalitatea neintrerupt , lumina masonica , nefiind niciodata stinsa , chiar si atunci cand au fost regimuri totalitariste , extremiste s.m.d. .

Plecand de la acest ADEVAR , avem o datorie si o obligatie totodata , fata de inaintasii nostrii masoni , noi fratii din Lojile de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice sa stergem praful uitarii de pe documentele , arhivele masonice exsistente si azi , in diverse locuri ale Academiei Romane , Arhivelor Statului , Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii , de la diferite familii de masoni cu traditie , pentru a RECONSTITUI ceea ce se cheama Istoria Masoneriei Romane din cele mai vechi timpuri , care a exsistat pe melegurile noastre , romanesti .

Trebuie sa se stie ca Dunarea a fost , este si va fi un izvor de cultura masonica danubiana , nesecat , care a dat o civilizatie , prin convietuirea pasnica a mai multor etnii , unicat in regiune , astfel ca se poate vorbi de un exemplu de interculturalitate , de un TEMPLU IDEAL AL UMANITATII , cu ritualuri INITIATICE , dintre cele mai variate si vechi   cunostinte dintre cele mai profunde  ale civilizatiei  danubiene .

Pentru materializarea acestor acţiuni , a fost necesara  transformarea Marii Loji Naţionale A României , într-un spaţiu de cercetare a nevoilor societăţii româneşti şi de identificare a căilor şi mijloacelor necesare progresului şi modernizării , astfel , la 24 ianuarie 2012 , Conventul a decis recunoasterea , public , a Lojilor de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice , în care am lucrat  de 10 ani , reunind , ca membrii sau vizitatori , pe fraţii care sunt preocupaţi de dezvoltarea gândirii masonice şi de problemele cu care se confruntă societatea contemporană , devenind astfel coloana de susţinere istorică , socială şi în cea mai mare parte metafizică a structurilor , ce am început a dezvolta împreună cu ilustrul frate Nicu Filip Primul Mare Maestru al Masoneriei Romane si cel care m-a investit cu toate prerogative  masonice Mare Maestru .

Lojile  de Ritualistică Comparata si Cercetare Masonica , constituie dovada maturităţii gândirii masonice prin adâncirea izvoarelor şi convergenţa lor într-o entitate doctrinară constituţional filozofic masonică .

Masoneria constituită pe teritoriul României a găsit un fond fertil, arhaic, precreştin ; de unde caracterul profund religios înclinaţia spre meditaţie şi tradiţionalism a poporului roman . Lojile de Cercetări propun punerea în discuţie şi demararea unei Enciclopedii Masonice Universale , de concepţie original . Lucrarea implică profesionalitate şi o continuă supraveghere de ansamblu , termene fixate de colectivul redacţional .

Ca punct de plecare va fi trimisă o adresă către toate Marile Loji de la care am primit recunoaştere , rugând fiecare Mare Lojă să binevoiască ca pe un număr de pagini să-şi constituie în limba Engleză, propria sa istorie de la origini până în zilele noastre. Lucrarea la Enciclopedia Masonică a început deja. O lucrare complexă la care  participa fraţi din Obedienţa MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice  .

MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice ,  este Obedienţă autonomă , suverană, recunoscută de masonii de pe intreg teritoriul României .

MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice , a fost regular constituită din trei Loji regular constituite primind Lumina de la Mari Loji Regulare universal recunoscute şi continuă tradiţia masonică prin Conventul Extraordinar de la Braşov 13-14 aprilie 6002, prin noi şi ilustrul Frate Mare Maestru Ad Vitam Nicu Filip , ctitorul masoneriei regulare contemporane de Rit Scoţian Antic şi Acceptat pe teritoriul României.

Masonii ce alcătuiesc , MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice , proclamă cu tărie credinţa Întru Marele Arhitect al Universului , în puterea şi voinţa Sa revelată , în nemurirea sufletului , în Constituţie şi este profund TRADITIONALA , RITUALICA SI SPIRITUALA .

Cele trei Mari Lumini ale Masoneriei Universale: Cartea Legii Sacre (Biblia, Torah, Coranul sau Zend Avesta, după caz) deschisă, Echerul şi Compasul, sunt în deplină cinstire, aşezate la vedere, pe tot timpul lucrărilor ce se desfăşoară în Lojile de sub Obedienţa MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice .

La Orient , stau cele trei Mari Simboluri Sacre: Ochiul lui Dumnezeu în Triunghiul Sacru, Soarele şi Luna, de o parte şi de alta a lui, patronând dinspre Orient rândurile de fraţi corespunzătoare celor două coloane fundamentale „J”şi„B” .

La MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice pe peretele corespunzător poziţiei Soarelui , înspre Orient , este arborată Baniera MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice , iar pe cel corespunzător Lunii, este arborat Tricolorul României .

În mod solemn şi sacru , orice iniţiat în masonerie , va depune jurământul cu mâna stângă şi privirea aşezate deopotrivă pe Cartea Legii Sacre deschisă , pe Echer şi pe Compas , pentru a vibra în armonia dintre cuvânt şi sacralitatea divinului .

Marea Lojă Naţională A României are suveranitate masonică deplină pe întreg teritoriul României, asupra Lojilor de sub Obedienţa sa. Se autoguvernează, având putere absolută asupra Lucrării celor trei grade: Ucenic , Calfă , Maestru .

MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice , nu-şi împarte autoritatea cu nici o altă putere masonică sau laică asupra celor trei grade amintite şi nici un demnitar din conducerea vreunui Rit nu poate deţine în paralel demnităţi şi funcţii în Marele Consiliu al MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice.
Marea Lojă Naţională A României, autorizează funcţionarea în teritoriul pe care îl guvernează a Riturilor de perfecţiune, universal acceptate .

MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice şi Lojile de sub Obedienţa sa , în timpul Ţinutelor ritual , interzice discuţiile politice, religioase sau de afaceri .

Masoneria de Rit Scoţian Antic şi Acceptat , lucrând pe teritoriul României trebuie să reprezinte coloana de susţinere morală , materială şi socială a naţiunii române. Masoneria , prin lucrarea sa , contribuie la garanţia drepturilor cetăţeneşti şi respectul naţiunii noastre în lume.
MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice participă activ la viaţa de zi cu zi a României .

Avem astăzi o Lojă ţărănească, care lucrează pentru ridicarea material , socială a satului românesc . Suntem pe cale de a înfiinţa noi triunghiuri ţărăneşti , în alte puncte ale ţării , la Putna , Teleorman , Maramureş . Masoneria îşi propune să depună eforturile  ca ţăranul roman , devenind agricultor , acesta să ducă la închegarea unor microferme , cu randament sporit , cu mijloace mecanice de lucru , cu un sprijin sporit şi competent al organelor statale . Am mai spus-o , ţăranul roman nu trebuie căutat în balade , în muzee de artă folclorică , nici in literatură  . Ţăranul roman , dintotdeauna a constituit clasa cea mai năpăstuită. A dat cu sapa , a tras cu coasa , jumătate din an pus să hiberneze . Masoneriei îi revine rolul să-l facă pe ţăran contemporan epocii , conştient că este o forţă care poate realiza enorm pentru ca ţării , întregii naţiuni să-i meargă bine , restabilind astfel un echilibru între sat şi oraş .

Avem un cler care şi-a dat din plin obolul de suferinţă şi moarte în închisorile şi lagărele de muncă forţată , a căror amintire încă cutremură de groază , dar care acum s-a estompat şi continuă să se estompeze , devenind istorie , subiect de discuţie în mari adunări filozoficeşti.
Noi românii suntem – naţiunea în majoritatea ei – creştini ortodocşi.    N-am oprimat celelalte culte , nicicând . Nu am dărâmat bisericile sub ocrotire papală cu tunul cum a făcut-o la ordinul habsburgic , generalul Bem . Este de dorit să avem Preoţi Masoni , pe care îi chemăm să ne cunoască , să cunoască idealurile şi eforturile noastre pentru unire şi respectul celorlalte religii . Preoţii din ţara noastră trebuie să cunoască , că spre a deveni mason trebuie să crezi nestrămutat în Dumnezeu , trebuie să-ţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi , trebuie să cunoască că noi vorbim lumii prin fapte , că binele îl facem în taină , aşa cum propăvăduiesc sfintele noastre scripturi .  Preoţii noştri , respectaţii noştri Preoţi trebuie să cunoască faptul că Masoneria repudiază din plin sectele care ne-au năpădit credinţa şi ţara . Papa Ioan Paul spuse: „Biserica ar trebui să-şi deschidă ferestrele atât ca să vadă afară, dar mai ales pentru a permite aerului curat să intre înăuntru. ”.

 Poate numai în fosta Rusie , credinţa a fost atât de oprimată cât a fost la noi. Să nu uităm că efortul comunismului a fost ca poporul român să devină ateu. La lumina acestor realităţi istorice trebuie reexaminată spiritualitatea atât în areal contemporan , cât şi în perspectiva unor deveniri ale căror începuturi se întrevăd prin ceaţa , prin care corabia statală înaintează uşor , cu grijă să nu se sfărâme de stânci. S-a aşezat asupra lumii o ceaţă , prin care se întrevede o confruntare gravă cum n-a mai cunoscut încă omenirea , când adversarul nu mai este o ţeavă de tun ci este o nălucă , când mâini teroriste agită arma atomic , agită războiul chimic , când agită viruşi ucigători la care nu cunoaşte nimeni antidotul. La ceasul acesta al istoriei , Masoneria de pe teritoriu cheamă fraţii să stea strânşi umăr la umăr , unul lângă altul , spre a duce în continuare aportul nostru pozitiv , ca , încă o dată o spun , să ne ocupăm locul pe care îl merităm în lume .

Chemarea noastră s-a adresat şi se adresează tineretului , se adresează studenţilor din toate domeniile de cercetare şi suntem bucuroşi că am avut audienţă . Întâia lojă de studenţi , Loja „Mihai Eminescu” a luat cu entuziasm fiinţă.  A doua lojă , Nichita Stănescu est eîn curs de constituire . Avem un tineret pe toate planurile extrem de dotat , se anunţă la orizont o generaţie având ca pistă de decolare pe Eugen Ionesco , de rădăcină din Slatina , acesta care a aşezat ca şi O’Neill teatrul contemporan pe coordinate noi în deplin accord cu gândirea lumii .

Acum , când Răul şi-a întins în mod alarmant aripile peste lume , când ignoranţa şi reaua voinţă lasă locul unor forme din ce în ce mai subtile , chemarea spre o nouă expresie a Lucrării noastre Masonice, cere să ocrotiţi şi să respectam Adevărul , să curmam avântul cu care securea corupţiei ciunteşte zeci de suflete , să ne unim prin tradiţionalul lanţ al fraternităţii , închipuind din trupurile şi minţile noastre acel zid unic pe care doar iubirea îl poate întări .

Pe data de 24 ianuarie 2012 , a fost trimisă o scrisoare tuturor Marilor Loji în care au fost menţionate următoarele : alături de toate naţiunile lumii suntem şi noi românii , martorii multiplelor evenimente care continuă să otrăvească pacea omenirii . Dincolo de strădania personală de perfictibilitate , împlinirea noastră nu va fi întreagă , decât , armonizându-ne în grandioasa Lucrare a Masoneriei Universale , vă asigurăm , iubiţi şi respectaţi fraţi , de întreaga noastră disponibilitate , de alesul sentiment de iubire fraternă pe care-l nutrim faţă de voi şi toţi fraţii români .

MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice , continuă din dorinţa de Adevăr şi Dreptate , condamnarea oricăror acte de corupţie , extremism , sau terrorism , acest flagel distrugător care loveşte omenirea şi viaţa alimentată de corupţie , – sângele care irigă şi constituie puterea actului terrorist , care se cer anulate . Am fi onoraţi să înţelegeţi că noi continuăm Lucrarea începută în 5880 , regularizată în 5993, Lucrare re-aşezată pe eternele principii ale masoneriei universal , focalizându-şi preţuirea pe neclintitele elemente de tradiţie masonică .

De aceea nădăjduind într-o bună şi fraternă înţelegere a intenţiilor noastre , vă asigurăm încă o dată de întreaga noastră preţuire şi deplina disponibilitate la conlucrare .

Europa nu constituie ca Statele Unite ale Americii o naţiune , Europa este o constelaţie de culturi , de tradiţii , de orgolii , pe care masoneria Continentului caută să-i dea un numitor comun.
În acest sens MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice , încorporează lucrării , găsirea modalităţii corecte ca cele cinci principii fundamentale:
- Credinţa în existenţa Marelui Arhitect al Universului, ţinutele rituale ţinându-se ÎntruGloria Sa ;

- Prezenţa celor Trei Mari Lumini ale Francmasoneriei: Biblia, Echerul şi Compasul ;

- Interzicerea dicuţiilor cu subiect politic sau religios în cadrul ţinutelor rituale ;

- Neadmiterea femeilor în cadrul ţinutelor rituale;
Să fie puse în acord cu noile realităţi politice , sociale , cu noile alianţe  într-un cuvânt cu miezul problemelor noi de existenţă ce s-au conturat.
S-a văzut cât de greu , cu câte flexiuni Constituţia Europeană nu şi-a putut căpăta acordul ţărilor componente . Se încearcă aceasta prin masoneria continentului ? Se pare că da ; până în prezent nouă Mari Loji din ţari europene şi-au dat acordul . Viitorul ne va aduce răspunsul , se pare că pentru prima dată în istorie , masoneria nu este gândită prin dogmatica ei, ci prin modul vertiginos cum se desfăşoară evenimentele într-o lume atât de contradictorie , de agitată, în care pupila timpului deschisă , “văzând” clar, e imediat reacoperită de ceţuri.

 

 

Romania , Gradina Maici Domnului , cum a zis , Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II , cand a vizitat Tara noastra , cu ani in urma , este adanc infipta in radacinile ei culturale , initiatice , traditionale si spirituale , lucru confirmat de mari cercetatori , de documentele exsistente , gasite in diferitele vestigii arheologice , gratie , arheologilor romani si strini , incepand de la Dunarea de Jos , la Cucuteni , la Curtea de Arges , Placutele de la Tartaria , Sarmisegetuza , la Prima Scoala Romaneasca din Scheii Brasovului .

Masoneria , este o cale initiatica , pe care , cel care o parcurge , se slefuieste , se desavarseste , printr-o crestere pe verticala , spiritual moral si intelectual , astfel ca Lumina care naste din Adevar , este cea care ofera statutul de om liber , initiat , care cauta aceasta Lumina si Adevar , continuu pana la sfarsitul veacurilor .

Reintoarcerea la izvoare nu inseamna regresie , ci cunoasterea adevarului primordial , a Luminii , a iubirii de aproape , a cunoasterii intreg Universului , a Constructiei  Marelui Arhitect , marelui Creator , a tot si toate , a Tatalui , a Fiului si Sfantului Duh , Biblia este una din cele trei Mari Lumini pe care candidatul depune primul Juramant Masonic , la initiere , fiind lampadoforul caii initiatice .

Aceste cateva ganduri , deocamdata , vi le supun investigatiei , fratiilor voastre , pentru a ne da seama cu totii , ca noi fratii din MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI –Loja de Ritualistica Comparata si Cercetare Masonica , avem posibilitatea deschiderii unui nou orizont initiatic si anume acela al unei Masonerii Spirituale .

Masoneria a cunoscut mai multe etape : mitica , legendara , operative si speculativa , aceasta ultima etapa speculative nu mai poate fi vazuta cu aceleasi dioptrii ca acum zeci si sute de ani , s-au produs mutatii fantastice , in relatia om sacru , in genomul uman , etc , masoneria , este daca vrei ca si cum ai calari un cal de lemn , asadar , azi , intr-o societate lipsita de moralitate , constiinta , unde forta face legea , iubirea de pamant , de copii , de familie a disparut , proprietatea nu mai este sfanta , asa cum bunici si strabunicii nostrii o iubeau si apara chiar cu pretul vietii , singura , care poate reda iubirea de pamant , constiinta , moralitatea , iubirea de aproape , intre noi generatiile de azi si viitoare , este Masoneria Spirituala , impreuna cu Sfanta Biserica , care si-a adus un aport fundamental in toate momentele grele , prin care tara , oamenii , au trecut , de-a lungul timpului .

Programul National Masonic , pe care l-am initiat si lansat cu ani in urma la Tismana , prin prima Loja Masonica sateasca care am consacrato , la Hobita , satul unde s-a nascut titanul sculpturii universale , constructia Monumentului Eroilor satului Hobita din Primul si al Doilea Razboi Mondial , cu fratii , constructia Troitei Masonice , in stil gorjean si asezarea ei in cimitirul satului , langa parintii lui Brancusi , ca semn crestin al exsistentei lui Constantin Brancusi  alaturi de parintii sai , sunt cateva fapte , modeste , care demonstreaza ca satul romanesc este cel care a dat tarii totul , intotdeauna , din el ne tragem cu totii , acolo  la  locul natal , este oaza in care spiritul fiecaruia dintre noi este prezent si ramane vesnic , fratii  din MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-Lojile de Ritualistica Comparata si Cercetare Masonica , avand un rol insemnat la conservarea patrimoniului initiatic national si universal .

Asezarea la o masa ovala , si nu cu colturi a masoneriei nationale si universale , este un deziderat pentru generatiile viitoare de masoni , pentru o Pax Masonica Nationala si Universala , Intru Gloria Marelui Arhitect al Universului , a Marelui Creator , Constructor , a lui Dumnezeu .

Pentru aceasta , fratilor , din MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-Lojile de Ritualistica Comparata si Cercetare Masonica , le revine un rol extraordinar si anume sub “umbrella” unei Mari Loji Nationale , fratii , de etnii diferite , religii diferite , culturi diferite , sa aibe libertatea sa practice masoneria , in formele spirituale proprii , ale unor ritualuri comparative , in Loji de Sfantul Ioan , in Loji de Sfantul Andrei , in Loji de Sfantul Constantin , de rit scotian , rectificat , egiptean , elen , Memphis misraim , York , s.m.d. , deci o Masonerie Spirituala , singura care va asigura puntile de legatura spre o Pax Masonica Nationala si Universala , eliminand astfel acest individualism , egoism masonic speculative , care se transforma practic intrun sport antimasonic national , inuman .

Coruptia , banii , averile sunt azi maxime ale multora care au intrat in masonerie dar masoneria nu a intrat in ei , lucru care a produs un declin , o scadere a prestigiului si totodata a increderii tinerilor in masoneria speculativa , insasi termenul , cuvantul nu mai are rezonanta initiatica , azi .

Inchei pentru moment , cu increderea , ca toti cei care simt romaneste , traiesc , gandesc  , romaneste , vor fi initiatii de maine , care impreuna sa facem o masonerie romaneasca , o masonerie pentru romani si o masonerie pe intelesul romanilor , o Masonerie Spirituala , eliminand confuzia , reaua credinta , ca masoneria este o societate obscura , care face rau oamenilor , sau ca vrea sa conduca Guvernele lumii s. m. d. nu masoneria , incepe in fiecare zi , cu fiecare rasarit de Soare , nu exista mason mai mare si mason mai mic , un initiat niciodata nu poate exclude un alt initiat, principiile de LIBERTATE , EGALITATE , FRATERNITATE au fost si raman la baza tuturor ritualurior initiatice , fiind coloana vertebrala , de sustinere a Ordinii si nu Haosului , intre oameni , laolalta cu Credinta Crestina marturisita de Sfinta  noastra  Biserica .

ATOTPUTERNICUL MARE CONSTRUCTOR AL UNIVERSULUI SA FIE IN NOI SI PENTRU NOI ,

AM ZIS ,

DR.VIOREL DANACU

MARE MAESTRU

MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-

Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice

Interviu imaginar cu Mihail Sadoveanu despre purificarea morala a francmasoneriei

postat 21 ian. 2012, 04:18 de Loja Athenaeum

Reporter: Intrarea intr-o loja francmasonica se face prin "initiere"; de altfel, aceasta o deosebeste fundamental de orice alta organizatie, asociatie etc. Este initierea un act aparte ?
Mihail Sadoveanu: Initierea propriu-zisa ramâne, precum se stie, o lucrare strict individuala, valorificata de anumite conditii si daruri.

R.: Puteti explica in ce constau aceste "conditii si daruri"? 
M. S.: Ceremonia care se savâseste cu acest prilej are un rol simbolic. Ceremonia in sine nu poate da initiati, decât daca profanii, carora li se ofera lumina, au posibilitatea s-o primeasca…

R.: Vreti sa spuneti ca nu oricine poate fi initiat ?
M. S.: Inca de la inceputul carieriei mele masonice am avut intuitia acestui simplu adevar si, sub inrâurirea lui, Am incercat sa-mi dau seama de problemele cu caracter practice pe care institutia poate sa-si
le propuna, in fiecare colt de umanitate.

R.: Masonul nu este si el o reflectare a societatii din care vine sa ia Lumina. Deci, el nu este reflectarea acelei societati ? Nu vine el in loja cu "bunele" si "relele" mediului social, politic, economic ?
M. S.: E firesc, ca toate cele omenesti sunt relative. Initierea, adica purificarea personala, alcatuieste partea ideala a acestei vechi discipline. Omul insa, are raporturi cu semenii sai, cu timpul si imprejurarile, si i se comanda sa nu ramâna un singuratec. "Talantul" ce i s-a incredintat cata sa-l valorifice. Lucrarea sa are un caracter exterior, are putere in masura valorii personale. 

R.: Numai….
M. S.: Nu numai. Pe lânga asta, lucrarea sa are putere intru cât se savâseste valabil, in raport cu societatea si cu timpul.

R.: Dar masoneria este universala ?
M. S.: E usor de inteles ca alte probleme isi propune un mason englez si altele unul român. Societatea engleza este ajunsa la capatul unei evolutii. Chestiunile de onoare, de demnitate cetateneasca, de respect al legilor nu mai pot forma o preocupare pentru categoriile de oameni care se numesc "gentlemans".

R.: Adica este de la sine inteleasa ?
M. S.: Continui. La noi categoria aceasta de oameni e inca in formare. 

R.: Si atunci ? Trebuie sa inteleg ca noi masonii români intr-acolo trebuie sa ne indreptam ?
M. S.: Intr-adevar. Preocuparea prima a masoneriei române este sa formeze barbati cu constiinta si caracter primele elemente ale unei adevarate opinii publice. |n tara noastra lumea nu este in deficit de inteligenta. Patura chemata sa conduca destinele Patriei, insa, trebuie sa adauge acestei inteligente valoarea morala, inalta constiinta a jertfei, a datoriei pentru colectivitate. Cei mai multi dintre contemporanii nostri care iau parte la treburile publice sunt dispusi sa faca tranzactii cu propia lor constiinta. Masoneria ar avea, prin urmare, in primul plan rolul de disciplinare si de infrânare a individului, de inobilare, de sfiintire a inteligentelor. Mi se pare ca tocmai aici trebuie cautata cheia crizei noastre sociale. Poporul nostru, in blânda lui intelepciune a pus, ca-n vechile zile, pamântului nostru caracterizarea ce i se cuvine:
- Buna tara, rea tocmeala !

R.: Sa revenim la masonerie.
M. S.: Revenim si acolo. Dar mai am un cuvânt de spus. De o suta de ani de când am intrat in viata moderna a Europei, de când s-au pus la contributie bunavointi, jertfe, entuziasmuri, am ramas ca alcatuire de stat, sub ascutisul zicalei: nu ne lipsesc Legile, nu ne lipsesc bogatiile, nu ne lipsesc competentele; ne lipseste acea educatie cetateneasca absolut necesara pentru a valorifica ce avem. Legile se calca, bunul plac, hatârul si interesul personal sunt motorul secret al vietii de toate zilele. Ne trebuiesc oameni! Acesta e elementul cel mai pretios in viata unei natiuni. Nu bani, nu legi, ci oameni in adevaratul inteles al cuvântului.

R.: Deci…
M. S.: Pornind de aici, lucrarea exterioara a Masoneriei dobândeste pentru tara noastra un caracter particular. Datoria Maistrilor constienti este sa redice institutia catra nobletea ei fireasca, nu s-o adapteze la practicile locale si s-o ofileasca, facând din ea o parodie. Profanii care intra in Templu trebuie sa fie cu grija alesi. Atelierul care se alcatueste trebuie sa tinda a armoniza persoanele, punând alaturi pe cât posibil, similitudini de educatie, instructie si rang. Hotarârea de a servi Patria cu demnitate trebuie sa stapâneasca necontenit atmosfera acestei mici colectivitati. O justa cumpana ne indeamna sa pastram cu tarie patrimonial sacru al umanitatii si al experientelor multiseculare: familia si Patria, si sa acceptam ca definitive libertatile publice si toleranta in materie politica si religioasa. Respingând violenta sub orice forma. invatamintele Institutiei ne poruncesc sa combatem anarhia si sa facem tot ce trebuie pentru a ingadui umanitatii sa treaca intr-o era de pace. Liber cu adevarat e numai acel Maistru care izbuteste a-si domina pasisunile si a se elibera de prejudecati. Cel ce pastreaza in el ura de rasa, obscurantismul violentelor, suficientele dogmatice, e un sclav, ca si cel care nu-si poate domina pasiunile degradante.

R.: Istoria Francmasoneriei este plina de momente dificile, de lupte fraticide, cum vedeti viitorul confreriei noastre? 
M. S.: Vreau sa se inteleaga definitiv ceea ce socot eu ca e alt plan, alta viata masonica decât aceea de care ne-am desfacut. A fost un vis destul de dezagreabil si, in acelasi timp, o cruda experienta. Ni se oferea ceva relativ, o masonerie supusa practicelor locale si mediului, cu tendinta de a aservi oamenii unor superiori necunoscuti, alcatuiti in sacre imperii. |n asemenea alcatuiri se practicau secrete naive ori interesate care pot conveni oamenilor simpli ori mafiilor in nici un caz unei institutii cu caracter esoteric. 

R.: Domnule Sadoveanu pornind de la afirmatiile de mai sus riscati, in finalul acestui interviu, o definire a rolului Francmasoneriei in acest moment ?
M. S.: Noi suntem o societate inclusa, cu o doctrina care ar fi de dorit sa fie a intregii umanitati. Lurarea capitala a atelierelor noastre ramânând, din punct de vedere practice, tendinta de a alcatui nobletea acestei tari pe baza morala si intelectuala, vom cauta sa nu lipseasca tinutelor noastre acel caracter agreabil si de distinctie pe care trebuie sa-l aiba reuniunile unor prieteni si intelectuali. Cei putini de astazi ne oferim jertfa dezinteresata unui inalt ideal. Taina aceasta intr-adevar este mare, cum spun cartile sfinte, dar e o cu totul alta taina. 

Acest interviu a fost realizat pe un text al Marelui Maestru Mihail Sadoveanu din anul 1933. Sa fim drepti, sa fim cinstiti cu noi insine pâna la capat: câte din cuvintele lui Sadoveanu nu s-ar potrivi de minune spuse sau scrise astazi de oricare dintre acei ce cred cu adevarat ca Masoneria de astazi nu mai este ce-a fost. Dar ea poate fi ce-a fost daca vrea sa se purifice cu adevarat. {i oamenii n-au lipsit niciodata evenimentelor.

I. Honest

OMUL LIBER ESTE BUN DE A CAUTA ADEVARUL

postat 21 ian. 2012, 02:17 de Loja Athenaeum

Alvaro Carva
Mare Maestru al Marii Loji Nationale Portugheze

   
Am avut de-a lungul acestor ani, spatiu si timp ca sa vorbim pe tema Confreriei. În acest timp am adus frati la initiere. Pentru aceasta încerc sa scriu câteva reflectii în acest document adresat tie si de asemenea adresat tuturor fratilor ce sunt în cautarea întelepciunii supreme ca forma de viata.

Am ignorat rezultatul acestei conversatii a mea si a acestei reflectii. Dar sunt convins ca atâta timp cât Omul este în cautare de traditie, Omul liber este bun de a cauta adevarul. Daca se întâlnesc eroi, atunci trebuie sa si le asume si sa se reorienteze pe drumul sau.

Am cunoscut în trecut o chemare masonica de regularitate englezeasca. Am cunoscut masoneria zisa liberala, numita de altii iregulara. Am cunoscut frati care valoreaza foarte puternic suprastructura Organizatorica. Altii care gândeau contrar. Am cunoscut multe opinii si multe gânduri. Cu totii am învatat. Cu totii am priceput ca era posibil sa serveasca Portugaliei o viziune mult mai apropiata de gândirea europeana (regularitate continentala). Cu o adevarata, unica asociere la Traditie.

Aceasta mutatie pe care am propagat-o în Portugalia m-a convins si clarificat ca regularitatea nu poate fi confundata cu recunoasterea, cuvântul regularitate nu poate fi apanajul unui mesaj eronat, unii insistând pentru a obtine rezultate îndoielnice.

Pentru aceasta îti vorbesc cu calm de toate acestea, iubitul meu frate. Sunt încrezator ca veti citi aceste rânduri, fara rezerve, fara restrictii mentale, ca si un vechi militant, dar ca pe un balsam pentru agitatele noastre suflete. 
Principiul activitatii noastre se rezuma la fraternitate initiatica. Nimic nu se construieste fara un principiu, principiul traditiei.

Daca un om a fost la un Templu masonic, daca initierile au fost validate, daca ritul a transmis Traditia mai departe, daca lojile au fost juste si perfecte, în sinteza rezulta ca suntem în Occident o unica organizatie masonica inititica denumita masonerie, Masonerie Traditionala.

Daca constatam ca fratii din alte Obediente îsi spun unici, regulari, pentru ca confunda regularitatea cu recunoasterea, cum putem crede ca biserica din Roma nu confunda Masoneria Moderna cu Masoneria Traditionala.

 
Haideti asadar sa dam un raspuns clar. 
Despre ce vorbim la initiere?
Sper ca anii de investigare masonica o sa ne ajute în aceasta clarificare. În cei cinci ani de existenta a noastra ca unici reprezentanti ai Masoneriei Traditionale în Portugalia, am avut diverse probleme. Am pus în miscare diferite procese si cai de a stabiliza masoneria. În masonerie, ca si în lumea profana, simtim aparentele extremiste, numai ca întelepciunea confreriei masonice traditionale stie sase apere, implementând în Portugalia si în Marea Loja Nationala a Portugaliei o actiune curenta.

 
Vrem sa ne înfratim cu lumea si cu persoanele. Se stie ce este în miscare, si mai mult, se stie despre lucrarea noastra administrativa, financiara si sociala, ce va fi relevata atunci când toti vom întelege a continua sa ne aducem contributia în favoarea Marii Loji si a Portugaliei.

Construirea Templului Initiatic

Istoria Masoneriei Portugheze, ca si a celorlalte obediente, este fiica templului sau. Din 1717, de când a început istoria Masoneriei Moderne. De la aceasta data ea este privita ca un proces de scadere a societatii initiatice.

Am asistat la utilizarea Masoneriei ca o forta politica. Mai târziu am asistat la folosirea Masoneriei ca o împletire vasta de idei în serviciul epocii sale. Mai târziu de asemenea în 1789 cu trilogia Libertate, Egalitate, Fraternitate. 
În secolul al XIX-lea, Masoneria a fost folosita de Pozitivism si de Stiinta. Un pic dupa a fost folosita de catre Ratiune si de Anticlericism.

Putin mai târziu de catre Democratie, de catre Statele Unite ale Americii si de catre Europa. Pentru pace, pentru a nu vorbi de nationalism. Mai recent a fost utilizata pentru egalitatea între rase. În mai 1986 – cine nu-si mai aduce aminte de aceasta data – a dat partea sa pentru ajutorarea revolutionarilor.

Si ca toate generatiile trecute, generatia noastra simte ca trebuie sa fim mai clari, mai liberi, mai autentici. Pentru aceasta, la sfârsitul si începutul de nou secol, simtim necesitatea de a face un apel de reîntoarcere la traditii, la origini, ce au fost toate concepte initiatice. 
Cum spunea René Guénon, „împreuna cu camaraderismul, Masoneria este ultima supravietuitoare de activitati initiatice în occident”. Eu as spune ca e o misiune de Ordin. Si chiar aceasta pe care o practicam în Marea Loja este Masoneria traditionala. Aceasta caracteristica initiatica face din Marea Loja ceva ce trece mai departe ca organizatie profana, asa zisa organizatie secreta. Ce nu este nici politica, nici religioasa, nici filantropica, nici republicana, se asuma prin cunostinte. Cunostinta se transmite masonului initiat. Acest mason nu trebuie sa sufere influenta spirituala, influenta initiatica. Si aceasta traditie este transmisa de garantii sai: maestrii masoni.
Masonul care primeste aceasta influenta spirituala nu poate exista fara a fi legata de ea, activând în Ordin sub acoperirea acestui spirit. Multi dintre masoni pierd din vedere adevaratul punct de plecare al Ordinului. Acest amatorism al istoriei ne aduce de câteva ori în postura de a comite erori de interpretare, ce mult m-ar ajuta compania în aceasta valorificare universala.

 
Cine nu-si aduce aminte de a fi vorbit în loja sa de simbolism. În analogie. În expresie si în interiorizare. Cine nu-si aduce aminte ca în anul 2000 Masoneria traditionala a coborât în strafundul sufletului nostru, iesind din arhetipuri cu o forta creatoare, cu o capacitate de deschidere catre exterior, actual si universal.

Si pentru acesti primi pasi ai fratilor din Marea Loja Nationala a Portugaliei trebuie sa depaseasca încercarea ceruta: a învinge gândirile profane. Si tineti minte ca tot ce este comparabil în lumea profana un are aceeasi prioritate în ordinea Masonica.

Primul pas este la fel cu imaginea fricii. Frica de a nu se adapta la Noua Lume. Al doilea este ciclul de descoperire acum propus si deschis de traversare a Marii Tenebroase care creste si în care cad profanii pe care admitem în E-ul nostru.

Lucrând nu în exterior, cu profesia sa, la locul de sau munca, e materia de competenta profesionala si este de realitate profana. Lucrând în interior visând a recupera razele cordiale ce se afla în sufletul sau si în sufletul Portugaliei si este timpul de a face cercetari si de a-si urma calea.

Constienti transmitem ferma si cunostintele si întelepciunea lasata noua de înainte mergatorii nostri resturi fragmentate de un antica întelepciune traditionala lasata de catre tâmplari, ciobani, sacerdoti si multi altii. Desigur nu putem face din ele o lectura literara dar invita sfortari prin care stiinta continua a-si face trage constiinta si sufletul de Portugalia. 
Cu intentia de a recupera decaderii unui popor, supravietuieste atunci când elitele pierd contactele cu arhetipurile sau ele sunt abandonate. Omul mason cere trece asa în clandestinitate si merge în deriva.
Emotiile cad în depresie, pierde încrederea în sine, are atitudini de delasare, de somnolenta, de indiferenta prin rupere. Procura în cotidian ideile sale în modele ce pot sa devina frustrante deoarece neaga istoria sa adevarul sau.

Acum suntem constienti de a numi acest pamânt misterios, ce-l numim Portugalia, care are locuri si persoane magice din care v-oi cita: D. Alfonso Henriques, D. Mafalda, D. Dinis, Rahina Santa Isabel. si de forma suprema la realizarea si descoperirilor. Ei sunt de o forma suprema de gest asupra inaintemergatorii nostri. 
Sunt simboluri care ne ajuta în a garanta ceea ce simtim si a armoniza legitimitatea.

Este traditia încorporata în simboluri care sunt scoase în evidenta si au origine istorica. Este ce Fernando Pessoa, curios, ca o reactie directa, vorbeste, cu referire directa la Arborele lui Sephiot de traditie cabalistica. Uniunea mistica de doua extreme gnostice. De la Umberto Eco, pâna la Pendulul lui Foucault, în acest sens spune: Frati suntem aici reuniti de Ordinul Unic, de Ordinul Nostru, ce pâna ieri apartinem si deja apartineam din totdeauna. Juram. Blestemul asupra profanatorilor secretului. Blestemul si asupra celor ce fac un spectacolul din rit si de mister.

Si daca azi va scriu acest text, optez pentru aceasta îndrazneata, dar brava perspectiva masonica, pentru a contribui, ca un tânar de-a lungul primilor cinci ani, ajutându-ne a reflecta cunostintele si mostenirea spirituala a masoneriei.

În spatele tuturor acestora, prin vocea voastra, va cer sprijinul pentru a putea continua în a lasa o amprenta de Traditie Initiatica în Portugalia, bazându-ne pe aceasta încredere ce se afla în mâinile noastre. 
Sunt sigur ca lucrarile noastre vii sunt idealul ce face diferenta

Ma bazez pe a voastra solidaritate initiatica pentru continuarea constructiei de templu initiatic 
În final va dau ce mai calda îmbratisare si cele mai bune gânduri masonice.

"CUVANTUL" UN PRIM PAS SPRE CAUTAREA ADEVARULUI

postat 21 ian. 2012, 02:15 de Loja Athenaeum

Bernard Bertry
Presedinte al Confederatiei Marile Loji Unite ale Europei

   
Este o adevarata placere, ca noi, sa venim in intampinarea nasterii acestei reviste editata de Centrul Regional de Studii Francmasonice - Paris - Bucuresti.

Realizata la initiativa fratilor romani, competenti si de calitate, acest "Cuvant Masonic" este destinat de a descoperii, in fata publicului larg, adevarata infatisare a Masoneriei, traditia sa, scopurile sale, adevarurile sale. 
Prea multi profani inca cred ca francmasoneria este o societate secreta, care uneste oamenii, care se consacra catorva ritualuri diabolice.

Dar una din marile virtuti ale francmasoneriei este absenta dogmelor, respectul fata de toate religiile, fata de toate credintele oamenilor, oricat de putine si sincere ar fi ele. 
Masonii se angajeaza sa respecte gandirea celorlalti, deoarece sunt orientati catre binele comun.

Discutiile politice, religioase, rasiste, sunt excluse din lucrarile lojilor, ce sunt consacrate ameliorarii fiecaruia, intelegerii aproapelui, fraternitatii. 
Rezultatul tuturor lucrurilor bune, de toate originile, de toate tipurile de gandire, masonii au ambitia de a participa la elaborarea unei lumi mai bune, intr-o lume in care fraternitatea nu este un simplu cuvant, ea devine o realitate adevarata .

Masoneria nu este o societate secreta, este una discreta, in care fiecare individ isi descopera originile si descopera bogatiile morale care ne-au fost transmise de inaintasii nostrii. 
Sa nu uitam ca traditia aceea care ne-a permis sa devenim ceea ce suntem.

Prea multi oameni ignora faptul ca trilogia "libertate - egalitate - fraternitate" este nascuta de lojile masonice. 
"Cuvant Masonic" este prima revista de acest gen in Romania. Fratii care au conceput-o sunt oameni ce beneficiaza de toata increderea noastra, pentru ca noi le cunoastem calitatea umana, setea sincera de a afla adevarul.

Noi tinem sa-i felicitam pentru ca aduc lumina marelui public. 
Este timpul de a pune capat literaturii josnice, publicata de falsi frati. 
Singurul lucru important este avantul generos, dorinta profunda de perfectionare, de a-si utiliza cunostintele pentru binele semenilor lor.

Pentru a concluziona, ma adresez celor care sunt asa-zisi atotcunoascatori in discursurile lor: 
"Vorbeste numai daca ai ceva de spus, 
mai frumos decat tacerea"

Inca o data multumesc tuturor fratilor care au avut curajul de a se lansa in aceasta lucrare. 
Noi le dorim tot succesul pe care-l merita.

FRATERNITATEA

postat 21 ian. 2012, 02:14 de Loja Athenaeum

Adrian Mac Liman
Mare Cancelar al Marii Loji Confederate a Spaniei

Deviza Francmasoneriei este : Libertate, Egalitate, Fraternitate. Nimeni nu a crezut ca aceasta deviza va inspira fauritorii Revolutiei franceze din 1789. Altii au gândit ca Francmasoneria moderna a hotarât sa adopte aceste idealuri, sprijinindu-se pe stravechea traditie liberala care s-a continuat de-a lungul dezvoltarii istorice a Ordinului.

În afara constructorilor catedralelor, masonii speculativi, - prieteni care devin frati, - formeaza un lant de unire, încercându-i trainicia înaintea încheierii tinutei. Lantul simbolizeaza forta fratiei unita prin misterele initierii.
Pentru a reusi, un lung drum a trebuit parcurs. De fapt, conceptul fraternitatii universale, aparat de masonerie, a fost criticat de multe ori de detractatii Ordinului, care vedeau în acest ideal un adevarat delict de neidentificare, o tentativa de negare a identitatii religioase, lingvistice, politice sau sociale a initiatilor. Ceea ce este evident usor, daca confundam înadins cuvintele : egalitate si fraternitate, ceea ce permite astfel de a se crea o imagine falsa despre fraternitatea initiatica.

Autorii masoni dau drept exemplu opera lui Joseph Uriot „Secretul Francmasonilor”, publicata în 1744, unde spune textual:” …atunci când suntem împreuna, devenim cu totii frati; restul universului ne este strain, printul si subiectul, nobilul si artizanul, bogatul si saracul se confunda, nimic nu-i distinge, nimic nu-i separa, virtutea îi face egali”.

În acest caz concret, egalitatea se limiteaza la universul Francmasonilor. Cu exceptia rarelor ocazii, când ramân în afara fraternitatii initiatice evreii, negrii si musulmanii. Mai mult: în cartea sa : „Dialog pentru franc-masoni”, Ephradm Lessing, avertizeaza în 1780, ca nu este de preferat de a accepta ca frati persoane pe care nu le consideram egale cu noi însine în afara templului. Nu ne ramâne decât sa ne întrebam ce urmeaza: aceste idei sunt compatibile cu o fraternitate electiva si selectiva cu proiectul Constitutiilor din 1723, unde este clar aratat ca masoneria trebuie sa permita tuturor fiintelor umane care au ramas îndepartate sa se cunoasca, sa se aprecieze si sa se descopere unii pe altii ca frati”.

Confuzia între „prietenie” si „fraternitate” s-a raspândit de-a lungul secolelor. La fel si ambiguitatea care consista în a limita fraternitatea initiatica la simple acte de binefacere. O binefacere fictiva sau reala pe care neinitiatii au tendinta de a o confunda cu un instrument de presiune sociala. Este adevarat ca prin actele filantropice sau mai degraba datorita lor, franc-masonii vechiului continent ajung pe scena politica. Este o noua viziune despre fraternitate care apare, autentica fraternitate universala, o fraternitate fara frontiere care include toti oamenii, fie ei initiati sau simpli profani dispusi sa caute lumina.

Acest ideal îi însoteste pe cei care sustin, din conditia lor de initiati, emanciparea popoarelor balcanice si africane, desteptarea constiintei nationale pe malul meridional al Mediteranei, în tari ca Turcia, Siria, Liban sau Palestina, santiere de viitori franc-masoni. Nume? Ne vom limita sa numim numai unul singur, liderul turc Mustapha Kémal. Într-adevar, ambitiosul proiect de a crea o Turcie moderna a fost proiectat în cadrul R.L. Macedonia Risorta de Salonique, una din cele doua loji italiene a acestui oras elenic care au gazduit, pe atunci, viitorii tineri turci.

Dar nu trebuie uitat nici partea obscura a fraternitatii. Vom mentiona un alt exemplu: al elvetianului Henri Dunant, fondatorul Crucii Rosii Internationale. Dunant a descoperit ororile razboiului, suferinta combatantilor, fiinte umane egale în fata mortii, în timpul bataliei de la Solférino. Acest antreprenor genovez, care se gasea în peninsula italiana în calatorie de afaceri, a decis sa dedice o mare parte din eforturi si avere pentru cauza umanitara. Asociatii sai, majoritatea comercianti si bancheri elvetieni, au fost primii membri ai Comitetului international al Crucii Rosii.

Munca dusa la bun sfârsit de institutia Genoveza a fost gratulata dupa ani buni cu premiul Nobel. Dar fondatorul ei nu a aparut în actele oficiale. Bolnav, sarac si considerat insolvabil de societatea puritana genoveza, Fratele Henri Dunant, Maestru Mason, a fost izolat într-un azil. Aici l-au vizitat reprezentantii Nobel-ului pentru a-i înmâna Premiul. Totusi, „Fratii” si asociatii sai genovezi au decis sa foloseasca fondurile lichide pentru a plati datoriile Crucii Rosii.

Nu mai sunt masoni care sa-si aminteasca în zilele noastre de acest trist episod. Din punctul meu de vedere cred ca este pacat. Nu este vorba de fapt de a pune în discutie conceptul fraternitatii masonice ci mai degraba de a atentiona asupra felului în care oamenii, profani sau initiati, reusesc sa denatureze idealurile, idealurile noastre comune, idealurile lor. Si ma întreb, ma întreb cu voce tare: si noi, cetateni si arhitecti ai secolului XXI, cu ce ne deosebim fata de fratii lui Henri Dunant?

SPIRITUALITATE SI UMANISM

postat 21 ian. 2012, 02:10 de Loja Athenaeum   [ actualizat la 17 nov. 2012, 06:25 ]









Spiritualitate si Umanism







Alain Pozarnik
Mare Maestru al Marii Loji a Frantei

Pentru a vorbi împreuna despre spiritualitate si de umanism si sa întelegem spiritualitatea umanismului sau umanismul spiritualitatii, trebuie sa identificam evolutia istorica a notiunii de umanism. Bine-nteles în aceeasi epoca cuvântul umanism nu evoca aceleasi notiuni pentru toti filozofii, savanti si politicieni, de aceea, pentru simplificare, am retinut sensul cel mai general pentru o perioada stabilita si unii eruditi ar putea foarte usor sa-si gaseasca subiect de dezbatere…. Dar nu acesta este scopul primei noastre discutii.

Eruditia forma un cetatean umanist deschis politicii si artelor. Calitatile umaniste se opuneau omului barbar care traia ca un animal fara a întelege legile naturii si nu are deci nici un mijloc de a-si alege comportamentul nici de stapâni instinctele.

Prin aceasta, predarea marilor legi arhitecturale ale lumii de catre umanistii eleni este foarte aproape de al doilea grad masonic care deschide aceasta noua constiinta deja lucrata la primul grad, spre armonia posibila datorita efortului de desteptare a atentiei. Vom reveni ulterior.

Pentru filozofii si înteleptii greci, a trai în afara legilor naturii sau în opozitie cu aceste legi, nu poate duce decât la haos material si la suferinta psihologica într-o agitatie intelectuala fara repere sau axe. Aceasta constienta a ordinii cosmice se putea cladi studiind legile naturale cum ar fi legile geometriei sau aritmeticii pentru Pytagora, legile gramaticii sau ale retoricii pentru Socrate, legile fenomenelor pentru atomistii Lucrece, Empedocle sau Democrite. Ritualurile initiatice ale lui Eleusis sunt foarte aproape de aceasta conceptie despre întelepciune si puneau în opera mijloacele de a dobândi cunoasterea si adevarul deplin.

Chiar din perioada pre-socratica umanismul recunoaste dreptul omului de a trai într-o natura creata pentru el. Omul este ridicat la acelasi nivel cu tot ce vietuieste pe pamânt si cunoasterea sa reprezinta capacitatea de a se integra. Cu privire la alcatuirea omului însusi, Platon îi recunoaste trei suflete esentiale constituind ierarhia naturala a societatii.

- În primul rând sufletul doritor care îsi are centrul la nivelul burtii, acestia sunt taranii si muncitorii; 
- În al doilea rând sufletul curajos care îsi are centrul la nivelul diafragmei, acestia sunt razboinicii; 
- În al treilea rând sufletul rational care îsi are centrul la nivelul capului, acestia sunt magistratii.
De semnalat faptul ca aceasta structurare a omului este înca folosita si în zilele noastre de catre Ordinele Initiatice. Vom reveni… Este interesant de remarcat faptul ca pentru Platon justitia este armonie. Adica totul este corect daca fiecare este la locul lui si si-l pastreaza. A vrea sa-ti schimbi locul în special prin viclenie sau minciuna conduce inevitabil la dezordine, constituie o greseala si provoaca boala sufletului si a societatii. Suntem în acelasi timp departe de notiunea actuala de libertate, dar aproape de o anumita întelepciune pe care nimeni nu s-ar risca sa o recomande ca si ordine sociala.
 
Cu Aristotel nu este suficient sa fi la locul tau sau sa te crezi la locul tau, dar sa gândesti locul tau.
Intelectul îsi dobândeste literele de noblete si autonomia sa, dar descoperirea gândirii, pentru acest filozof, este ca fiintele umane sunt fiinte medii si ca se cade sa-si cunoasca adevarata masura. Virtutea umana nu este o absoluta întelepciune, inima sau inteligenta. Trebuie sa ne multumim cu ceea ce suntem. Omul trebuie sa-si gaseasca nivelul corect si locul sau corect la acest nivel fara a fi deranjat de acest lucru, ceea ce va duce la stoicism.

Omul, în viziunea lui Aristotel, nu se poate gândi la actiunea pura, la stadiul pur sau la gândul pur, caci este orbit de propria sa natura. Virtutea sa nu trebuie sa tinteasca absolutul nici egalitatea ci relativitatea destinului sau si a posibilitatilor sale; de unde - de exemplu - recunoasterea naturala a sclaviei pentru cei înfrânti în lupta. Aceasta notiune umanista nu mai face deloc parte din conceptiile noastre. Pe urma umanismul cade în desuetitudine în Evul Mediu.

Cursul existentei umane este reglat de ritmul practicilor religioase, de frica mâini celeste pe pamânt si pe lumea cealalta, de o eterna confruntare cu Dumnezeu în care îsi masoara fragilitatea si micimea. Nimeni nu mai rationeaza, toata lumea recita afirmatiile continute în ordinele religioase fara a simti nevoia de a le trece prin filtrul gândirii. Ratiunea este umilita în fata adevarului divin, omul nu mai înseamna nimic cu precadere pentru cei ce sunt la putere. 
Cum spunea René Guénon, „împreuna cu camaraderismul, Masoneria este ultima supravietuitoare de activitati initiatice în occident”. Eu as spune ca e o misiune de Ordin. Si chiar aceasta pe care o practicam în Marea Loja este Masoneria traditionala.

Aceasta caracteristica initiatica face din Marea Loja ceva ce trece mai departe ca organizatie profana, asa zisa organizatie secreta. Ce nu este nici politica, nici religioasa, nici filantropica, nici republicana, se asuma prin cunostinte. Cunostinta se transmite masonului initiat.

Acest mason nu trebuie sa sufere influenta spirituala, influenta initiatica. Si aceasta traditie este transmisa de garantii sai: maestrii masoni. 
Masonul care primeste aceasta influenta spirituala nu poate exista fara a fi legata de ea, activând în Ordin sub acoperirea acestui spirit.

Multi dintre masoni pierd din vedere adevaratul punct de plecare al Ordinului. Acest amatorism al istoriei ne aduce de câteva ori în postura de a comite erori de interpretare, ce mult m-ar ajuta compania în aceasta valorificare universala.

 
În timpul Renasterii, perioada greu de stabilit exact, dar pe care o putem localiza între al XV-lea si al XVI-lea secol, ideile fierb. Institutiile, credintele, felul de a gândi sunt contestate si transformate. În timp ce scolastica se lega mai ales de texte, s-au elaborat metode empirice, permitând cercetarea directa a naturii. Exista o vointa de reîntoarcere la experienta si ratiune în acelasi timp care pâna atunci, cu exceptia Greciei antice, a fost limitata în desfasurare de acordul necesar cu dogmele.

Ratiunea se elibereaza în totalitate si îsi dobândeste dreptul de a imagina si a concepe, dreptul de a construi în functie de întelegerea sa asa cum initiatii cauta sa elibereze spiritul ucenicilor prizonier inconstient a trecutului lor. Este o epoca unde Pic de Mirandole descopera maretia speciei lui, cea a unei fiinte traind libera în creatie gratie ratiunii.

Începe o perioada complexa, multiforma în care apar personalitati puternice: Giordano Bruno, Erasme, Thomas More, Guillaume Bude, Rablais, Montaigne … etc. Care ne arata prin spiritul lor cum, daca ne eliberam de saracacioasa noastra închisoare prin metoda initiatica, nu numai ca nu ne vom pierde personalitatea ci dimpotriva, am putea câstiga o dimensiune fantastica, poate adevarata noastra dimensiune personala si universala.

În aceasta epoca suntem martorii unei explozii marcata de nasterea stiintei moderne, care desparte ordinea lumii de sensul valorilor ovine si paraseste viata contemplativa a cerurilor pentru a se întoarce spre marile legi care guverneaza natura. Si mai ales, omul are un loc aparte în aceasta natura pentru ca descopera ca spiritul sau este capabil sa transceada natura si deci sa o transforme, devenind capabil de a domina propria sa natura, de a o perfectiona, de a o stapâni si a o sublima. Prin natura trebuie înteles întregul univers.

A-si exercita umanitatea înseamna a privilegia cultura antica, greaca si latina, a se cultiva, a cerceta stiinta filozofilor pentru a deveni responsabil de sine din punct de vedere politic, social sau cultural. A fi umanist înseamna a slefui omul animalic si a-l obliga sa beneficieze de avantajele civilizatiei occidentale.

Metoda consta în dresajul omului fara a ne interesa individualitatea sau particularitatile sale. Acest dresaj, ca scop de a-l integra într-o societate care serveste doar societatea în beneficiul conducatorilor. A fi un umanist realist consta în a hrani, a înveli si a nu lasa suferinta fizica. Umanistii din aceasta perioada, siguri pe superioritatea lor, cauta mai mult sa dreseze si sa conditioneze animalul corporal care este omul, decât sa-l dezvolte umanitatea. Omul este tratat în întreaga lume asa cum sunt tratate animalele în zilele noastre de catre SPA (n.t. Societate de protectie a animalelor). În orice caz, niciodata deschiderea catre semen nu este inclusa în aceste date elementare.

Astfel, lupta împotriva obscurantismului nu s-a rasfrânt asupra unui om complet diferit, a avut loc o deviere si umanismul secolului XVIII-lea a lasat societatea umana neîmplinita. Poate pentru faptul ca, daca plantele si fauna sunt cufundate în realitatea mecanica a lumii unde se nasc, se dezvolta si mor, exista pentru om o alta dimensiune de trait pe care studiul arheologic al textelor stravechi nu o desteapta. Poate pentru faptul ca umanistii secolului XVIII-lea vroiau, împreuna cu franc-masoneria moderna, sa confere omului toata valoarea sa, asa cum explozia stiintifica a conferit-o tehnologiei.

Se reveleaza putin câte putin ca studiile fiziologice sau chimice care sporesc cunoasterea caracterului organic al omului, al organismului animal al omului, nu dau în totalitate socoteala de întreaga natura umana. Ar mai exista o esenta necunoscuta, misterioasa, un Eu profund care nu se multumeste cu cunoasterea stiintifica sau cu cunoasterea gândirii. Omul apare mult mai complex si mai are nevoie deasemenea si de o hrana radical diferita.

Stiinta hraneste intelectul asa cum arta hraneste afectivul, pentru a relua terminologia platoniana, dar în ce scop ? Cum trebuie facut pentru a nu mai fi barbar ? Prin ce constiinta se poate destepta acea parte a omului care face sa nu mai fie un simplu animal ? Si mai ales, cum sa se traiasca în mod concret, aceasta specificitate umana în meandrele cotidianului ? … Ne apropiem de o cercetare spirituala, de un umanism spiritual.

Cu sosirea psihanalizei freudiene si jungiene (n.t. Junius – naturalist, matematician si filozof german) realizarea datoriei umaniste ne apare alimentând ego-ul si înflorind eu-l, si da mai ales o satisfactie personala, dar nu este înca aproape de semen.

 
Este însa adevarat ca aceasta forma de umanism, legata de dualitate si de bunurile materiale, este de preferat indiferentei. Chiar daca nu conduce la o evolutie umana conduce la o ameliorare a legilor care guverneaza societatea.

În acest moment specific începe o miscare filozofica condusa de Emmanuel Levinas si Martin Heidegger, care va duce la o notiune moderna despre umanism si care va deveni probabil miza societatii secolului XXI. Ea va fi poate împlinirea cunostintelor profunde vehiculate de Ordinele Initiatice din zorile umanitatii si pe care, în afara înteleptilor initiati, nimeni nu era în masura sa le aplice.

Umanismul modern pastreaza în relatia cu semenul, relatia dezinteresata cu umanitatea considerata ca un alt sine însusi. Este adevarata fraternitate traita ca o modalitate de a-si recunoaste si de a-si saluta semenul, o modalitate de a raspunde prezentei celuilalt fara frica pentru sine însusi.

Aceasta perspectiva idealista a umanismului în care ceilalti sunt perceputi ca un alt sine însusi subîntelege o dezvoltare a eu-ului nostru interior care ar face din noi oameni capabili de un contact inima la inima, de o fuziune totala cu ceilalti în afara oricaror restrictii ale ego-ului asupra comportamentului nostru constient sau inconstient, în afara oricaror restrictii a angoaselor noastre si a dorintelor noastre asupra comportamentului nostru rational. Este realist ? Nu - daca consideram omul barbar actionând instinctiv ca un animal, da - daca consideram ca omul este perfectibil si ca-si poate exprima ce este mai bun din umanitatea sa, a necunoscutului, care este sau care aspira sa devina.

În loc ca umanismul sa fie o opozitie între civilizat si barbar si reprezinta un dresaj al omului material pentru a-l integra orizontal în natura, umanismul modern  considera stadiul unui om foarte evoluat pentru a-l integra vertical în misterul unui univers vizibil si invizibil în care îsi regaseste semenul în calitate de om. Umanistul modern va fi un om care si-a regasit propria sa umanitate si este capabil sa o exprime în viata sa cotidiana.

A-si recunoaste semenul ca un alt sine însusi, înseamna a dobândi capacitatea de a vedea, dincolo de diferentele exterioare, ca identitatea spirituala care reprezinta toata specia umana sa devina personala. Toata dificultatea consta în a ne regasi umanitatea pentru a rationa, a simti si a actiona în calitate de om adevarat. Acest drum între barbar sau animal si omul cu adevarat om, este calea initiatica Traditionala.

A dori, a face din om, asa cum au încercat profanii, un animal rational plin de cunostinte, înseamna mai ales a vorbi de umanism fara a elibera, asa cum ordinele initiatice îsi propun, acea parte esentiala a fiintei care ar înfaptui cu adevarat umanitatea specifica speciei noastre pentru împlinirea telului nostru. Ne apare atunci ca umanitatea nu este un scop ci o consecinta a starii noastre. Totusi pe picior de egalitate cu fraternitatea, umanismul reprezinta o cale. Suntem umani în gândire si în fapte sau nu; între cele doua putem încerca da a deveni din ce în ce mai multa exigenta si finete.

A fi uman nu înseamna a accepta de a fi un animal-uman ci dimpotriva ca vrem sa facem eforturile necesare pentru a fi uman cu o dimensiune a vietii foarte specifica speciei umane.

 
A dezumaniza actele noastre produce gustul amar al propriei noastre dezumanizari în beneficiul unei dimensiuni limitate si a unei stari mutilate care ne împiedica sa aruncam o privire asupra eternitatii noastre.

Deoarece din cele mai vechi timpuri, de când omul exista, nu a fost nici o îndoiala, pentru nici o civilizatie, ca sub omul din carne si emotii se ascunde un om de spirit si sentiment, un om mai real decât simplele aparente, toate civilizatiile: egipteana cu mitul lui Isis si Osiris, greaca cu initierile eleusiene (n.t. cult agrar primitiv) si mitul lui Demeter si Persephona (n.t. zeita vegetatiei si fiica sa cu care se identifica), romana cu orgiile, cea a Evului Mediu cu initierile în meserie pâna la franc-masoneria moderna, toate civilizatiile au lasat urme de ritualuri capabile sa înalte omul pâna la adevarata lui dimensiune.

Corespondenta pe care o resimtim, în noi, între Sus si Jos, sau între interior si exterior, nu se datoreaza evolutiei civilizatiei noastre, ci conditiei noastre umane identica astazi cu conditia oamenilor care au schitat „la Table d’Emeraude” (n.t. ‘Tabelul de diamant’ – text in 12+1 versete atribuit lui Hermes Trismegistus), pe vremea Egiptului elenistic.

Si pentru faptul ca omul care se naste azi, se naste identic în structura sa, cu cel de ieri, stiinta initiatica de ieri poate sa permita azi de a trai experienta extraordinara a dimensiunii universale doar ca initiatul sa faca efortul necesar sa-si execute perfectionarea si trezirea.

Aceasta întâlnire interioara cu misterele vietii unde se descopera enigmele inaccesibile ale existentei, intereseaza deopotriva pe credincios cât si pe necredincios si daca ea ramâne în afara câmpului de preocupare al profanilor care nu cauta, prin comensare în constienta, decât sa-si perfecteze placerea pamânteana prin acumularea de bani si putere, ea transcede preocuparilor egoiste ale ateismului sau ale religiozitatii pentru a accede în domeniul experientei concrete a identitatii noastre eterne într-un univers complex, ordonat, organizat, unde initiatul îsi gaseste coerenta si locul în acelasi timp în care percepe locul fiecarui lucru, al fiecarui om si sensul suprem al creatiei.

Atunci franc-masoneria care ne permite, sau care permite unora sa înfaptuiasca aceasta reconectare cu existenta, unde aceasta transformare va avea întotdeauna ratiunea sa de a fi, fiindca mâine, ca si azi si ca si ieri, vor exista oameni de izbavit de suferinte si altii de îndrumat în efortul lor de a-si depasi stadiul de mamifer pentru a-si împlini natura umana prizoniera sau asasinata de zoologic.

Am putea, acum, sa vedem în ce mod Franc-masoneria îndruma spre cea mai înalta spiritualitate, adica cum poate ea sa împlineasca sensul vietii ei si de aici, sensul vietii fiecarui om. Primele trei grade ale franc-masoneriei studiaza omul, nu din punct de vedere a ce este el, sau de ce crede el ca este, sau de ce pare ca este nici de ce ar trebui sa para pentru a fi adaptat la societate, dar din punct de vedere a ceea ce poate deveni, de posibila lui perfectionare pentru ca pe de o parte, sa fie constient de necesitatile vietii si sa poata sa se adapteze în functie de nevoie si pentru ca, pe de alta parte viata sa se ia un sens universal si sa se simta în armonie cu el însusi, cu societatea, cu familia si natura. Aceasta ne aminteste bine-nteles marile percepte ale întelepciunii elenistice.

Prima idee fundamentala a traditiei initiatice este faptul ca omul, asa cum îl stim, nu este o fiinta împlinita. El simte intuitiv sau prin contact cu inconstientul sau profund, dorinta de a trai în pace, în frumusete si în dragoste. Are nostalgia unei lumi mai bune în care ar putea sa-si exprime liber ce este mai bun în el însusi, dar nu reuseste.

Nu reuseste pentru ca este plin de idei false despre el însusi. Nu îsi da seama ca este un mecanism, un robot pus în functie de influente exterioare profunzimii sale. Omul interior, ceea ce suntem noi cu adevarat nu poate face nimic, nu poate nici macar sa se exprime caci nu suntem noi stapânul omului robot.

Daca nu acceptam, si nu întelegem propria noastra mecanica, nu putem învata nimic în plus de ceea ce suntem, nu putem merge mai departe si nimic nu se va schimba cu adevarat în noi, pentru fiinta noastra si umanismul va ramâne intelectual fara sa fim capabili sa-l aplicam în viata noastra.

A doua idee fundamentala a initierii traditionale si deci masonice, este ca toti oamenii ar putea sa evolueze daca o doresc cu adevarat, dar istoria lor, educatia lor, ereditatea lor, hipnotismul lor la exigentele materiale, sociale si profesionale fac în asa fel încât sa nu aiba în mod fundamental dorinta sa se miste, sa fie diferiti. Nu avem în mod fundamental dorinta sa ne miscam, vrem sa ramânem aceiasi, si în plus, cu o mare portie de fericire. Si daca ni se întâmpla sa dorim sa se schimbe ceva, vrem ca altii sa fie aceia care sa se schimbe.

A treia idee fundamentala a traditiei initiatice este, ca înainte de a deveni diferit si de a dobândi noile facultati, trebuie sa realizam faptul ca ne atribuim deja facultati pe care nu le avem si deoarece credem ca le avem, nu mai cautam sa le dobândim. Aceasta a treia idee se alatura celei a lui Socrate exprimata la Delphi si care este si primul pas al gradului de discipol: cunoaste-te pe tine însuti.

Nu ne cunoastem limitele, nici functiunile si nici posibilitatile. Nu stim nici macar în ce grad nu ne cunoastem. 
Gradul de discipol ataca cea mai înselatoare si cea mai importanta dintre calitatile pe care ni le atribuim: constiinta. Schimbarea initiatica la discipol, începe printr-o schimbare a modului de a întelege semnificatia constiintei. Este vorba, asa cum ne-o arata coborârea în camera de cugetare, de a trai din interior, de a coborî în noi însine pentru a privi, simti si întelege mecanismele noastre de gândire, afective si de miscare plecând de la un punct de vedere interior.

Un schimb permanent are loc între influentele lumii asupra noastra si de noi însine asupra lumii. Discipolul lucreaza pentru a se cunoaste, companionul, urmând explicatia din ritualul de instalare, lucreaza pentru a cunoaste legile lumii, lucreaza pentru a se cunoaste în lumea sa fara a fi întrerupta elaborarea din ce în ce mai fiabila a unei constiinte interioare referentiale. Maestrul va cauta sa integreze ceea ce „cunoaste” ca este, în lumea pe care a descoperit-o. Maestrul este prezent nu numai ca element zoologic izolat, dar si ca element constient al constructiei lumii.

Dar marea realizare a maiestriei, cea care va conduce initiatul la desteptare si la sensul vietii, este constientizarea, din interior, prin trairi, prin experienta, prin contact direct ca „ceva” a murit în el, o fiinta care stia, o fiinta misterioasa, ca un Maestru veritabil a murit ucis de ceea ce discipolul si mai apoi companionul au descoperit ca sunt.

Se vede clar ca daca lucrarea discipolului nu a fost facuta si daca lucrarea companionului nici ea nu a fost facuta temeinic, în ciuda trecerii la gradul de maestru, cel care a trecut prin ceremoniile de initiere nu va fi niciodata un adevarat initiat. Ceremoniile de initiere nu fac miracole, ele ne indica pe ce trebuie sa lucram si cum sa o facem progresiv. Ele nu fac treaba în locul nostru de aici si multimea de initiati care ramân profani.

Ne dam seama ca a se initia nu este doar a trai o ceremonie de initiere, este vorba doar de un început care ne dezvaluie o metoda de lucru, o avansare în 33 de stadii succesive, capabila prin maturare, de a ne permite accesul într-o lume diferita, neparazitata, neredusa la nivelul limitelor noastre relative, permitându-ne înflorirea unei vieti superioare, de a atinge o dimensiune infinita, o prezenta eterna a individualitatii noastre în rigoarea unei actiuni concrete în viata cotidiana.

Practicarea unei etice umaniste nu este o fericire usoara si încântatoare. Etica, în timpul unei întâlniri cu un semen sau cu sine însusi, este întotdeauna încercata de o alegere conflictuala între pornirile egoiste, un câmp de durere sau placeri si constiinta unei activitati mai putin avantajoase, dar mai demne. Etica, demnitatea si umanismul sunt acte gratuite, dar producatoare a unui sentiment de identitate cu un gust al respectului si al sensului vietii.

O conduita etica si umanista nu apare în urgenta unei situatii decât daca o axa de libertate exista deja. O conduita etica, o conduita umanista, o conduita ortologica îsi afirma existenta în înfruntarea dintre omul impulsiv si umanitatea sa si se prezinta ca o datorie de a rezista la panta automatismelor gesturilor, sentimentelor sau a gândurilor, pentru a urca împotriva curentului spre principiul de finalitate a fiintei. Franc-masonul care lupta pentru perfectionarea si ameliorarea umanitatii percepe drama celor care sunt victime si se angajeaza în mod constient într-un demers care ar parea absurd celor care privesc doar în directia intereselor proprii. Fara o strategie de reanimare si de dezvoltare a fiintei, fie în decursul unei lucrari voluntare, fie în decursul ; unei educatii apropriate, nu este posibil demnitatii umane si deci umanismului de a depasi obiectivele legitime ale egoismului si incoerenta civilizatiei noastre va continua în experiente absurde sau în conflicte intelectuale pâna în punctul de explozie fara ca universul si lumile lui sa fie descifrate si sa impuna ratiune existentei noastre.

Coborârea sacrului în ordinar este necesara constiintei transcedentale, la desteptarea Fiintei si dimensiunii umane globalizatoare. Este curios si paradoxal sa constatam ca poate exista un loc sacru acolo unde omul obisnuit nu vede nimic, si o absenta a timpului, o eternitate, acolo unde omul obisnuit masoara timpul.
Daca franc-masonul lucreaza dupa metoda initiatica continuta în Ritul Scotian Antic si Acceptat, daca trece cu adevarat de la profan la maiestrie, atunci el va fi un umanist de tip nou si va putea sa se însereze în miscarea de evolutie a civilizatiei noastre si sa influenteze istoria secolului XXI. Umanismul de tip nou va trece de la un umanism orizontal la un umanism vertical pentru ca omul se va ridica si va sta drept.

Secolul XXI va fi martorul împacarii cunostintele stiintifice cu cele spirituale, va vedea cunoasterea înlocuind credintele si superstitiile, va fi martorul prabusirii barbarilor si a largirii constiintei umane la nesfârsit. Secolul XXI va fi secolul umanismului practicat de initiati.

Secolul XXI va fi secolul dificilei realizari a maretiei universale ale omului si noi, franc-masonii, am putea sa-i fim actori.

Reorganizarea Francmasoneriei in Rusia, la inceputul secolului al XX-lea

postat 21 ian. 2012, 02:04 de Loja Athenaeum   [ actualizat la 11 sept. 2012, 14:15 ]

de Ill. Fr:. Andrey Serkov
Mare Maestru al Marii Loji a Federatiei Ruse

   Reorganizarea Francmasoneriei a fost intreprinsa de catre A.M. Kolioubakine, prin 1910. La baza organizarii si restaurarii a stat Loja lui A.JA Halpern, Galpern, care a fost prezentata intr-o discutie cu B.I. Nikolaevski. Noua uniune masonica nu s-a constituit atunci, ci in vara lui 1912, cand a avut loc un Convent. Era nevoie, totusi, de o organizare comuna a lucrailor. La finele anului 1911 s-a realizat o alianta cu lojile de rit scotian. Legaturile lui M.M. Kovaleski cu masonii din Marele Orient al oamenilor (popoarelor) din Rusia, este mentionata de catre E.P. Gueguetchkori. Este adevarat ca dupa excluderea din masonerie a principalilor rivali ai lui Kovaleski (E.I. Kedrine si D.O. Beboutov), a permis unirea tuturor masonilor rusi si nu numai, dar si a atelierelor de grade superioare. Apoi mai multi masoni "angliani" au trecut la noua formatiune rusa. In timp ce in Rusia era fondatorul lojilor "anglicane", reverendul B.S. Lombard, atasat al bisericii anglicane la Ambasada Marii Britanii din Saint Petersbourg, legaturile dintre patrie si masonerie capatauun nou sens. Dupa plecarea sa a pastrat legaturile cu fratii rusi. Noua formatiune masonica s-a bucurat de sprijinul deputatului V.P. Basakov, coordonatorul lojilor "anglicane" din Saint Petersbourg.
    
    Inainte de 1912, probabil a fost organizat un Convent al masoneriei ruse.

    Leaturile cu Marele Orient al Frantei au fost mentinute, dara fara intermediarii initiativei organizatorice ai noii aliante.




Copyright © 2002 - 2012 MLNaR | MAREA LOJA NATIONALA A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice.
All rights reserved.
Distribuirea şi, sau reproducerea totală sau parţială a informaţiilor şi materialelor este strict interzisă fără aprobarea scrisă a conducerii  MLNaR-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice si se pedepseste conform legii.

Protected by Copyscape Web Plagiarism Tool



1-8 of 8